Bună, draga mea! Mă bucur de vacanță, astfel am avut timp să fac lucrurile care îmi plac. Am bifat cartea Eu, cea de pe locul doi a scriitoarei Cezara Zamfir și bine am făcut.
Îmi aleg o carte prin prisma titlului, atunci când autorul îmi e necunoscut. Știam oarecum la ce să mă aștept când am ales cartea, dar subiectul și stilul autoarei mi-au întrecut așteptările.
Cartea pune accent pe trăirile femeii puse în fața unor alegeri greșite, aceea de a avea o relație cu un bărbat căsătorit. Subiect aparent banal, însă nu e deloc așa. Modul în care autoarea ne prinde în poveste este captivant. Alături de eroina noastră, Amalia, o tânără mereu corectă, cu principii morale bine înrădăcinate, se îndrăgostește nebunește de Victor, un bărbat căsătorit. De la extaz la agonie, cam așa ar fi povestea Amaliei, poveste în care m-am regăsit, la urma urmelor toate am iubit nebunește, ca mai apoi să fim dezamăgite de cel pentru care ne-am fi dat și viața.
În peisaj intră și Octavian, colegul de muncă al Amaliei, care îi devine prieten, și care își dorește mai mult de la Amalia. Îi este alături Amaliei, este mereu acolo când ea are nevoie de el.
Când credeam că povestea se va încheia, autoarea ne surprinde cu o răpire. O răpire a cui? Vă las pe voi să aflați mai multe, cartea o găsiți pe Libris la un preț de aproximativ 29 lei
Cartea este despre alegeri, despre iubire, obsesie, pasiune nebună. Toate am trecut prin astea, pentru că iubirea nu e niciodată simplă.
Mi-a plăcut și finalul cărții, oarecum incert, care te face să te gândești că va urma și o continuare?